Institutul de cercetare-dezvoltare pentru apicultura

 

Câteva generalități despre importanța nutriției albinelor și producerea unor suplimente nutritive pe bază de substituenți proteici.

Dezvoltarea familiilor de albine în timpul sezonului activ depinde în mare măsură de abundența de hrană din natură, puterea acestora la nivel de număr de indivizi – capacitatea de valorificare a acesteia (numărul de albine culegatoare), dar și prolificitatea mătcii în concordanță cu numărul de albine doici capabile să asigure hrana larvelor eclozionate. Puterea familiei de albine în primăvară depinde de modul cum a iernat familia de albine, care la rândul său depinde de calitatea și cantitatea albinei la intrarea în iarnă, astfel că perioada de creștere a albinelor de iernare reprezintă o etapă aproape vitală pentru bunul mers al sezonului următor.
În conditile de climă din țara noastră perioada de creștere a albinei de iernare corespunde lunilor august-octombrie. Din punct de vedere al mangementului, în practica apicolă, această perioadă este de maximă importanță, întrucât apicultorul trebuie să asigure condiții de întreținere și hrană care să ajute la creșterea unei cantități cât mai mari de albină de iernare pentru a avea familii puternice la intrarea în iarnă, știut fiind că toată evoluția ulterioară a familiei în următorul an calendaristic și deci valorificarea culesurilor de care omul este interesat, depinde de aceasta perioadă. Ca urmare, utilizarea în nutriția albinelor a unor suplimente nutritive care sa corespundă necesitaților nutriționale pentru aceasta perioadă, în scopul asigurării familiilor de albine cu hrană specifică pentru creșterea și dezvoltarea  albinelor în condiții optime (cu nivel proteic optim) este de maximă importanță.

O serie de cercetări efectuate pe plan intern au avut in vedere stabilirea unor formule nutritive gluco-proteice și testarea acestora, suplimente nutritive pe baza de substituențit ai polenului sub forma solidă (turte gluco-proteice) pe familii de albine, în perioada de primavara-martie aprilie si august, dar și evaluarea unor parametri la nivel de colonie (familia de albine), respectiv la nivel de individ (albina) cum ar fi: palatabilitatea suplimentelor nutritive, dezvoltarea coloniei evaluată prin suprafața de puiet, incidența principalelor boli și longevitatea albinelor, respectiv greutatea albinelor la momentul eclozionării. Testarile s-au realizat în perioada 2011- 2012, pe familii de albine standardizate și pe albine intretinute in custi. În urma rezultatelor obținute s-a constatat că drojdia de bere asigură valori bune privind majoritatea parametrilor urmăriți, esențiali pentru buna dezvoltare a coloniilor. atât primăvara cât și în perioada de iernare.  În experimentele efectuate, variantele de turte care au conținut soia nu au avut rezultate scontate privind gradul de consum, probabil datorită lipsei de atractivitate a soia, ceea ce reprezintăa un impediment major în producerea unor turte proteice doar pe baza de soia, impediment care ar putea fi depășit doar prin adăugarea unor atractanți (fagostimulanți).

Cercetarile efectuate ne arată că un bun substituent de polen, indiferent de modul de utilizare sau de condițiile naturale (populația de albine, climă, etc), trebuie să aibă aceleași caracteristici ca polenul:
1) palatabilitate (albinele îl vor consuma repede),
2) digestibilitate (ușor digestibil),
3) un bun echilibru în aminoacizi și proteina crudă.

Ceea ce apicultorii vor și au nevoie este un produs care să substituie polenul, să fie ieftin, să se prezinte sub formă uscată (turte) și să fie complet din punct de vedere nutrițional. Cercetările de până acum arată că soia și drojdia de bere reprezintă o bază proteică valoroasă și relativ ieftină, care, completată de atractanți (extracte de plante), vitamine, minerale și lipide, în proporții echilibrate, ar putea constitui o bază de pornire în realizare de suplimente proteice ca substituenți de polen la albine. De asemenea, cercetările efectuate până în prezent ne conduc la următoarele condiți pentru realizarea unui supliment proteic:

  • Existenta unei baze proteice (soia sau drojdie) care se încorporează într-o bază de zahăr.
  • Toate componentele trebuie bine măcinate pentru ca albinele sa poată sa le consumeși să le digere cât mai bine.
  • Toate ingredientele proteice trebuie să fie foarte proaspete – drojdia și polenul își pierd valoarea nutritivă pe măsură ce sunt depozitate, iar soia învechit poate deveni toxică pentru albine.
  • Drojdia de bere este o sursa bună de vitamine din complexul B. Drojdia furajera care se compune din 100% drojdie Saccharomyces cerevisiae trebuie să fie uscata si inactivata printr-o tehnologie specifica.
  • Un amestec de surse proteice poate ajuta in echilibrarea aminoacizilor.