Genetica si ameliorarea albinelor



Obiective:

1. Ameliorarea insusirilor productive ale albinei melifere romanesti (A.m. carpatica) din diferite zone ale tarii (ecotipuri) si imbunatatirea programelor de ameliorare;
2. Difuzarea in zonele de influenta a materialului biologic ameliorat (matci si roi artificiali), cu efecte amelioratoare pentru populatia locala, in vederea sporirii capacitatii productive a fondului apicol din aceste zone;
3. Obtinerea de noi linii de albine cu insusiri valoroase in special de productie si rezistenta la boli;
4. Standardizarea unei metode de evaluare (bonitare) si selectie a familiilor de albine care sa permita o mai buna monitorizare a puritatii de rasa si a potentialului biologic al albinei romanesti
5. Optimizarea si implementarea unor tehnici moderne de morfometrie si biologie moleculara pentru evaluarea puritatii de rasa a albinei romanesti (A.m. carpatica) cu aplicabilitate in programele de ameliorare;

Albina romaneasca (Apis mellifera carpatica) s-a format in conditiile specifice pedo-climatice si de baza melifera din zona carpatica. Climatul continental temperat de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse si neuniforme de la o zona la alta si de la un an la altul precum si variatii relativ mari de temperatura de la un sezon la altul.
Din punct de vedere taxonomico-ecologic sunt unanim acceptate pentru albina noastra cinci zone bioapicole principale (de referinta) carora le corespund din punct de vedere adaptativ o serie de ecotipuri relativ izolate reproductiv, acolo unde exista populatii care nu au fost influentate de transferul de genofond din alte zone:
          -Campia sudica dunareana
          -Zona colinara subcarpatica
          -Podisul Transilvaniei si Campia Vestica (inclusiv Banatul)
          -Podisul Moldovei
          -Podisul Dobrogei (inclusiv Delta)
Din punct de vedere morfometric principalele caracteristici ale albinei romanesti au in vedere:
- lungimea trompei cuprinsa intre 6.02 mm si 6,64 mm, lungimea aripei anterioare 9,4-9,6 mm, indicele cubital (clase) 2,12-3,70 si indicele tarsian (procente) 54,97-58,56.
Din punct de vedere comportamental albina romaneasca (carpatina) este o rasa de albine foarte blanda, cu un comportament deosebit de linistit pe faguri. Este caracterizata prin schimbarea linistita a matcii (anecbalie = inlocuire naturala periodica a matcii). Este putin predispusa la furtisag si are un instinct moderat de roire.In timpul roirii cladeste cca.30-50 botci si numai in cazuri cu totul exceptionale peste 100. Capacirea celulelor cu miere este predominant „uscata”, uneori intermediara (mixta). Prezinta predispozitie accentuata pentru blocarea cuibului cu miere, in cazul culesurilor de mare intensitate, particularitate biologica ce ingreuneaza intretinerea sa in stupi orizontali. Tendinta de propolizare este slaba.
Din punct de vedere productiv A.m. carpatica este o albina productiva, la familiile de albine recordiste in conditii exceptionale de cules productia de miere medie multianuala putand atinge 50-60 kg/familie.
Pentru asigurarea unei presiuni de selectie in zonele de influenta si pentru mentinerea in stare curata a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura prin pepinierele sale de la Bucuresti, Moara Vlasiei-Ilfov, Poieni-Iasi si Bididia-Tulcea produce anual matci selectionate care se difuzeaza in teritoriu.
Albina romaneasca este bine adaptata conditiilor pedo-climatice in care s-a format, introducerea raselor straine (caucaziene, italiene, etc) dovedindu-se contraproductiva. Pe termen mediu si lung, poluarea albinei autohtone ar avea efecte dezastruoase asupra patrimoniului genetic autohton, fiind recunoscuta situatia unor tari in care albina de origine a disparut prin metisarea cu rase straine.
Apis mellifera carpatica a fost medaliata de trei ori la congresele internationale ale Apimondia pentru caracteristicile valoroase de comportament si productivitate.